mai 2014
Desi vremea se anuntase cam instabila si cu 20-22 de grade maxima, incapatanati cum suntem, am decis sa incercam, poate ne ocoleste ploaia.
Totu-i pregatit, soarele e pe cer, copilul e hranit, sa plecam ! :D
Se cam aduna norii dinspre Vladeasa, dar tot trebuie sa ne oprim sa ciugulim ceva.
Jucandu-ne cu piciul, n-am observat ca, de dupa deal, o rafala sanatoasa ameninta Damisul.
Am observat-o prea tarziu, asa ca ne-a prins in camp deschis. Cu picuri mari si grindina cat un bob de mazare. Rezultatele, in poza de mai jos...
Asadar, Alex a primit botezul muntelui. N-as fi preferat sa-l primeasca la 20 de grade, dar asta e, macar a avut haine de schimb.
Si multumim, pe aceasta cale, lui tanti Eli si Ecotop pentru gazduire. Fara ei, ar fi fost mai dificil.
Si ei s-au intors din traseu, goniti tot de ploaie.
Cum nu suntem oameni cu stare, trece ploaia si o luam din loc pe asfalt de data asta, spre Damis-Poiana.
Pitoreasca zona
Panta mare ? Nu-i bai, mai relaxam picioarele. Nu ne grabeste nimeni...
...in afara de ploaia care ne-a suflat in ceafa toata ziua. :)
Coboram din Damis-Poiana la asfalt si ne intoarcem spre Damis. In centrul Damisului ne prinde iar o ploaie, asa ca ne refugiem la birt. Dupa vreo 15 minute se opreste si pornim mai departe spre Suzi, ajungand la ea sub mangaierea rece a picurilor cazuti cine mai stie de unde.
Bagam bicicletele in masina, ciugulim ceva si, pe cand sa dam sa ne mai jucam pe langa masina putintel, o aversa sanatoasa ne alunga din nou de pe munte.
Si cu toate astea, a fost o iesire superba. Memorabila, plina de adrenalina, cum n-am avut de multa vreme.
Dar asta nu inseamna ca vrem s-o mai repetam :)
