Ferestre spre natură

2 ponoare, pe 2 roti

Ponoara,
iunie si octombrie 2014

Doua iesiri absolut minunate cu prichindelul. Cea din iunie a fost feerica, plina de flori. Cea tomnatica a fost pastelata si cu un copil deja mare, pus pe joaca si voie buna. De vis, ce mai ! :-)

Iunie 2014

Camuflam masina printre doline si plecam

Coboram in sat. Toata lumea e in extaz, inclusiv piticotul.

O luam pe coclauri impanzite cu flori multicolore.

E prima oara cand facem asa offroad cu bicicleta.

Si pe jos, evident :)

Hmmm, parca am mai vazut undeva ziduri de piatra. Multe si frumoase !

In ce jungla m-ati adus ?!

Prima tentativa de nani a fost esuata. L-am pus inapoi in scaun, iar in 10 min a cazut lat :))

S-a trezit si-a adormit inapoi, sub ciresii batrani si cu o priveliste superba.

Asa biciclista, mai rar !

Tati nu s-a abtinut. Mai inspre apus, i-a lasat in urma si a bagat un "downhill" de zile mari pana in Lorau, de i-a inghetat si p...icioarele :D

Octombrie 2014

Plin de branduse, pe toate plaiurile.

Loc perfect pentru a pregati bicicletele.
Sub un copac, langa un lan (da, atat de multe erau) de branduse :)

Culegem niste melcisiori pana tati pregateste "trasura"

Bostanel-sef :))

"Ahhhhh, ce bine-i la soarele asta caldut!"

Iar multe multe branduse

A corupt-o si pe ea. Da' sa vedeti cum stie sa dea ordine piciu' ! :))

Ajunsi in culme, invatam sa fim cavaleri medievali.

Nasol, ca eu eram asaltat de un barbar cu doua sabii :))

Pedaland peste casute

Dupa soare, ca el fuge de noi deja.

(observati accesoriile pentru activitati conexe, da ?)

Zona (click) in care am ajuns inainte cu doua ierni,

unde bebe-Alex s-a mai incalzit putin la adapost de vantul aprig (click).

Prima si singura balta gasita pe traseu. Mana cereasca pentru parintii cu copil mic :))

Evident ca se cerea o pauza luuuuunga.

El se simte mai smecher asa. Iar noi ne bucuram ca e cuminte.

Platoul, in toata splendoarea lui.

Desi nu vrem, trebuie sa mai si coboram.

Gasiti "furnicuta" :-D

M-au parasit si-au mers sa se joace in parcul din centrul satului. Eu am luat apa de izvor, i-am ajuns din urma, le-am predat masina si i-am parasit eu apoi. Nu m-am rabdat, am comis-o din nou. "WEEEEEEE" pana jos, in Lorau :D

Un lucru-i sigur. Vom bate aceste doua trasee la nesfarsit.
Sunt printre cele mai frumoase pe care le-am facut in munti mici.

Alex si botezul muntelui

Damis,
mai 2014

Desi vremea se anuntase cam instabila si cu 20-22 de grade maxima, incapatanati cum suntem, am decis sa incercam, poate ne ocoleste ploaia.

Totu-i pregatit, soarele e pe cer, copilul e hranit, sa plecam ! :D

Se cam aduna norii dinspre Vladeasa, dar tot trebuie sa ne oprim sa ciugulim ceva.

Jucandu-ne cu piciul, n-am observat ca, de dupa deal, o rafala sanatoasa ameninta Damisul.

Am observat-o prea tarziu, asa ca ne-a prins in camp deschis. Cu picuri mari si grindina cat un bob de mazare. Rezultatele, in poza de mai jos...

Asadar, Alex a primit botezul muntelui. N-as fi preferat sa-l primeasca la 20 de grade, dar asta e, macar a avut haine de schimb.

Si multumim, pe aceasta cale, lui tanti Eli si Ecotop pentru gazduire. Fara ei, ar fi fost mai dificil.

Si ei s-au intors din traseu, goniti tot de ploaie.

Cum nu suntem oameni cu stare, trece ploaia si o luam din loc pe asfalt de data asta, spre Damis-Poiana.

Pitoreasca zona

Panta mare ? Nu-i bai, mai relaxam picioarele. Nu ne grabeste nimeni...

...in afara de ploaia care ne-a suflat in ceafa toata ziua. :)

Coboram din Damis-Poiana la asfalt si ne intoarcem spre Damis. In centrul Damisului ne prinde iar o ploaie, asa ca ne refugiem la birt. Dupa vreo 15 minute se opreste si pornim mai departe spre Suzi, ajungand la ea sub mangaierea rece a picurilor cazuti cine mai stie de unde.

Bagam bicicletele in masina, ciugulim ceva si, pe cand sa dam sa ne mai jucam pe langa masina putintel, o aversa sanatoasa ne alunga din nou de pe munte.

Si cu toate astea, a fost o iesire superba. Memorabila, plina de adrenalina, cum n-am avut de multa vreme.

Dar asta nu inseamna ca vrem s-o mai repetam :)

La mulsul caprelor, pe-apus de soare

Ponoara,
iunie 2014

O iesire superba la cort, cu trairi cu totul aparte. Pacat doar ca, atunci cand noaptea se poatre dormi la cort (si cand afirm asta, va pot spune pe masurate ca afara au fost 12 grade), in miez de zi e deja prea cald ca sa mai faci vreo plimbare...

"Zdrong zdrong toata ziua... Pe ce drum ma duceti, fratilor ? Eu merg pe jos de aici !"