Valea, ca vine arşiţa !

Care vale ? Simplu, Sighistel. Camparea e frumusica, valea e suficient de salbatica si lunga ca sa te refugiezi de caldura, asa ca ramane alegerea perfecta.

Valea Sighistelului,
August 2013

Mireasma concediului bate la usa. Insa canicula asta nu ne mai slabeste pana sa mergem in Fagaras. Se mai anunta doua zile de calduri insuportabile, asa ca o tulim spre munte, favorizati de putinul liber pe care-l avem la dispozitie.

E prima noastra iesire la cort, de cand il avem pe Alex. Bineinteles, CU Alex :)

Ajungem spre dupa-masa pe vale, asa ca nu ne ramane decat sa petrecem in jurul cortului pana ne trage patul. Mai o galetuşa cu pietre, mai o cărniţă rumenita la jar, mai niste cereale, fiecare face ceva.


Timpul a zburat incredibil de rapid. Ne-am trezit ca l-am culcat pe Alex si respiram si noi putin. Dar putin, ca cine stie cand se trezeste Alex, asa ca profitam si ne culcam si noi.

Ma trezesc la 5:30 deodata cu Alex. El adoarme la loc, dar eu, ba! Si asa am stat si l-am privit 3 ceasuri, pana pe la 9, cand s-a trezit de tot. Una dintre cele mai frumoase dimineti de pana acum. O priveliste interesanta ar fi fost cand, daca priveai de sus, toti 3 formam un "H", Alex fiind la mijloc. Ba-mi dadea mie un pumn, ba se rostogolea si ii dadea lu' ma-sa. :))

Dimineata, putina distractie langa cort.






Cucu-bau !

Viermisorii :)

Camping mood

Nedormindu-si somnul, in 2 ore a cazut iar la datorie. Stiam ca asa va fi, motiv pentru care am mai stat pe langa cort si n-am plecat in traseu.


Dupa ce s-a trezit, am pornit amonte, acompaniati de tunetele amenintatoare care se auzeau dinspre vf Tapului - Arieseni.




Dat fiind faptul ca incepe sa ploua tot mai tare, de pe la jumatatea vaii ne intoarcem. Dar pe cand ajungem inspre poienile din aval, ploaia se domoleste si tunetele par sa se departeze. O luam iar amonte.

 


Fac si eu ce pot :))


Iar incepe sa ploua semnificativ. Ne intoarcem iar. Ajunsi in poieni, ploaia inceteaza din nou. Se pare ca am prins chiar marginea norului. N-am vrut sa riscam o viitura, cu Alex in spate, asa ca petrecem putin timp de joaca prin poiana.

Ulterior, ajunsi acasa, am aflat ca la Vartop-Arieseni (3-4 km de noi) a fost rupere de nori...


Vreau la apa !

Tunetele se indeparteaza mult, asa ca ne facem curaj si o luam in sus. Din pacate, timpul nu ne mai permite sa ajungem pana la canion.

HAM !




Asa ne-am petrecut ziua la racoare, pe fundalul bubuitor al tunetelor. Macar a fost racoare :)

Am tras cateva concluzii dupa acesta prima iesire la cort cu Alex, la nici macar un anisor. Poate viitorii parinti care-mi urmaresc blogul si sunt plimbareti ca noi sunt interesati de aceste concluzii.
1. A fost greu.
2. A fost al naibii de greu sa impacam si capra si varza. Si cheful nostru de plimbare, si al lui Alex.
3. Copilul se va trezi la prima raza de soare, cand deschide ochii si vede ca nu e acasa.
4. Daca aveti un copil care adoarme greu (ciuciu suzeta, ciuciu somn usor...), e mult mai usor sa stati acasa !
5. Ce savurat focul seara ? Timpul trece atat de repede cu el si cu activitatile de seara, incat apuci sa mananci pe fuga si te bucuri de cele cateva minute de liniste.
6. Ziua, odata pus jos, o ia la fuga. La 11 luni, spate sa ai ca sa te tii dupa el. In rest, nimic dificil :))
7. Desi n-am inchis un ochi de la 5:30, va ramane o amintire de care-mi voi aduce aminte cu placere peste ani si ani. Pana una alta, nu oricine merge la cort cu copil de nici un an.

Noi sigur nu stam acasa. Ne asteapta Fagarasul :-D


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu