Prima plimbare la pădure, în trei :)

Cine a zis că un copil îţi schimba obiceiurile, viata, placerile, etc, greseste. Rau de tot ! Doar ti le modeleaza putin. Altfel spus, o luam aproape de la capat in ceea ce priveste muntele si plimbarile pe potecile lui.

Dar ne continuam viata cu hobby-ul nostru ca inainte, incepand de jos si ajungand... sus. Eh, peste cativa anisori ajungem mai sus, nu acum :)

Asa cum am terminat cu plimbarile inainte de nastere, asa si incepem. Cu o mica plimbare la Saldabagiu, la 15 km de Oradea. Ne-a prins si o mica ploicica, am facut cunostinta cu 1-2 picuri, pana am intrat in padure, sub un copac des.

Exceptand cat a mancat, 3 ore Alex al nostru a dormit bine-mersi, plimbat de "calutul" ala mare, cu coada. :)



Ce smecher arat eu cu suzeta atarnata si la tati in brate.



Ba paparazzi, tu nu vezi ca stau de vorba cu doamna asta simpatica ?

- Vezi ca eu stiu unde e sticluta cu ceaiul caldut...
- A, pai spune asa. Hai si tu cu noi aici, da adu si sticluta ! :))


Mami, imi vede nenea de pe cal funduletuuuuuuuuuuuuu !






Iuhuuu ! Aloooo ! Astia m-or agatat de-o creanga si or plecat. Ce parinti mi-am tras... Nu-i bai, ma culc la loc, ca stau confortabil si, pana adorm, mai am si priveliste faina  :))

Cam asta a fost prima noastra plimbare cu Alex, la padure. Vor mai urma, asta e sigur. E cuminte in ham si doarme dus in masina, pe drumurile patriei (e poate singurul care se bucura de starea lor). Pe data viitoare !

Baby on board

Odata cu marele eveniment am personalizat-o si pe Suzi.
Cui ii place si doreste, sa ma caute pentru varianta full-size :)

Se poate personaliza: tema, culori, text.

Din dor de munţii mari


De cativa ani a devenit o traditie la noi sa incercam macar sa vedem ploaia de stele cu maximul pe 12 august. Am incercat si anula cesta, in ciuda cerului noros pe care l-am prins. Si-am vazut vreo 3 meteoriti :)

Sa incep cu inceputul, pentru a intelege de ce acest titlu...

Facem o plimbare de vreo 4-5 km la Saldabagiu de Munte, cu Moni in ultima saptamana de sarcina. Voinica mamica ! Peste dealuri, pe ulite de sat, prin lanuri de floarea soarelui si de porumb, livezi, plaiuri intinse cu flori si buruieni, etc. Pe cand ajungem la centrul de calarie, se lasa si soarele incet, spre apus. Inca mai aveam de mers pana la Suzi.

Noi ne bucuram de vreme buna, insa peste dealuri, la Cetariu, turna cu galeata. Azi suntem norocosi. Mai mult, spre apus, soarele arunca lumini calde, oferind un peisaj de vis.

Ah, ce bine-a fost ! Parca n-am fi plecat de acolo... 



Observati cum toarna cu galeata in Cetariu, nu ?

 

  
Se pare ca-i place. Cand am ajuns la "spectacol" a inceput si el sa dea din picioruse :)



Dupa ce se duce soarele la culcare, frigul pune stapanire peste dealuri. Ne imbracam bine si asteptam sa dispara palcurile de nori, sa vedem si noi unu-doi meteoriti. Degeaba, norisori tot au existat, iar ploaia de meteoriti a fost cam slaba anul acesta(e drept, am fost in 13 spre 14 seara...). Dupa doua ore rezistate eroic (si cu 3 randuri de haine pe noi), ne-am saturat si-am plecat acasa.

Uileacu de Munte si Cassiopeia 

Evident, Carul Mic si Carul Mare

Suzi, Uileacu de Munte si constelatiile Perseus si o parte din Cassiopeia.


De ce "dor de muntii mari" ? Ca am prins o zi cu caracteristici specifice lor. Si l-am potolit astfel: pe-o culme de deal cu largi privelisti, in fata natura dezlantuita, in stanga apusul cald, vantul sufla cu putere, iar noi, imbracati cu haine lungi. Specific unei primaveri in muntii mari.

Prietenii stiu de ce :)